În acest post nu o să povestesc despre Rusalii, găsim și pe google povești, o să spun doar de ce este o zi specială. Acum 22 de ani, în această zi de sărbătoare mă nășteam eu. O sărbătoare care își schimbă data în funcție de sărbătoarea Paștelui. Acum câțiva ani, în copilăria mea, nu înțelegeam de ce nu este ziua mea tot timpul când se pun armindeni la scară și ne jucam toți copiii la umbra lor. Am crescut și am înțeles.
De când m-am născut o singură data a mai fost Rusaliile de ziua mea, adică în 18 iunie, asta acum câțiva ani când am împlinit 16 ani. Deci, după calculele mele în 2027 va fi iar ziua mea de Rusalii 
(puțin probabil, calendarul se mai schimbă și știți voi cum e cu 2012-ele). Încă ceva să menționez, preotul meu de botez a luat-o pe mama la rost de ce nu mi-a pus numele Rosalia în loc de Roxana . Nu cred că mi-ar fi plăcut, voi ce spuneți de numele Rosalia?
Povestile legate de Rusalii sun unele generale – pe care le gasesti pe Google si unele specifice fiecarei localitati (acolo unde sunt astfel de povesti) pe care le “citesti” in baladele si legendele cantate de cei mai batrani.
Rosalia nu prea are legatura cu adevarata sursa a sarbatorii – cea veche, precrestina , este un nume destul de indepartat de cultura noastra, in schimb Roxana este un nume cu radacina autohtona si cred ca parintii tai au ales bine.
Cat despre sarbatoare, la noi se spune ca este singura zi, cea de Rusalii, in care Maiestrele (Rusaliile , Rusalcele, Ielele) nu se apropie de sat, asta din cauza armindenilor pusi la porti (sau la scara blocului).
Se spune ca primele crengi de arminden le-a pus un fecior in poarta mandrei sale, la inceput de vara , ca nu cumva Maiestrele s-o ia in dansul lor si s-o duca in lumea lor. Apoi o mama si-a protejat pruncul cu crengi de mesteacan fiindca singura fiind a trebuit sa-l lase in casa ne-pazit pana mulgea ea vitele. Maiestrele (sau Rusalcele) aveau prostul obicei sa poceasca pruncii, sa duca departe fetele prea frumoase, sa ia mintile barbatilor, sa incurce holdele inainte de seceris, si sa aduca nebunia in randul vitelor.
Nu, nu cred ca ti-ar fi placut numele de Rosalia.
Mulțumesc pentru răspuns, unele chestiuni (cele legate de Iele) le știam, dar în rest nu și, cum spuneți și dumneavoastră, nu se găsesc pe google. Știam că se pun armindeni doar la casele unde sunt fete nemăritate dar iarăși nu știam de ce. 🙂
La noi se pun armindeni la toate casele, tocmai de aceea ti-am spus si povestea mamei. Povesti cu Iele (Maiestre se spune in Avrig) sunt multe, pentru fiecare categorie (animal, om, plante, rauri, padure, sarbatori, etc) cate una.
Legat de casele cu fete : Ielele erau invidioase si nu permiteau ca vreo fata sa fie mai frumoasa ca ele. De aceea, in noptile in care ielele intrau in sat (este vorba de noptile de la solstitiu sau echinoctiu si cea de Rusalii)) fetele se manjeau cu carbune inainte de culcare si puneau sub perna urzici (ca sa nu miroase frumos). In noapte de Rusalii au descoperit armindenii (care tin de alta poveste) dar pentru celelalte a ramas carbunele. Carbunele se folosea si pentru a manji copiii mici sau viteii de vaca, mieii si manjii.
Cand ai rabdare sa-i asculti pe cei batrani descoperi poveste in poveste si din nou o alta poveste in cea dintai, si tot asa incat uiti cum trece timpul si te miri ca oamenii acestia nu a scris toata comoara lor de intelepciune.
Foarte frumos…sper să nu se piardă aceste povești și să se facă cunoscute generații la rând. Am încredere că prin dumneavoastră se vor face cunoscute 😉 pentru că ar fi păcat. Dacă bâtrânii ar avea o modalitate să se exprime sunt sigură că multă populație ar rămâne uimită și fascinată. Eu am copilărit în Avrig, dar ”bătrânii” mei sunt în alte părți, și de aceea știu doar puțin, cât avea bunica forță să ne povestească după o zi de muncă la câmp. Cum ați precizat dumneavostră, sunt multe legende în funcție de loc.