Am citit cartea anul trecut (adică în urmă cu 3-4 săptămâni) și mi-a plăcut mult. Am întâlnit în carte umorul fin al lui Ovidiu Eftimie cu care mă obișnuisem deja citindu-i blogul de atâta timp. Aș putea spune că nu e un SF 100%, de exemplu situația CFR și a gărilor este descrisă cât se poate de realist:
În doi ani Popescu a văzut foarte rar un bilet de tren normal. Jumătate dintre cei care călătoreau cu Căile Ferate Române aveau scutiri, reduceri, gratuități, beneficii. Fiecare facilitate era însoțită de diverse hârtii, de toate culorile, emise de toate ministerele din țară de la Finanțe la Turism și de la cel al sănătății la cel cu educația și școlile. Cealaltă jumătate circula fără bilet, preferând să dea bani la naș, indiferent dacă distanța era scurtă sau traversa toată țara. Erau oameni care nici nu știau că există case de bilete. Singurii care cumpărau bilete erau turiștii străini și câțiva naivi, care aveau tot timpul o privire buimacă și se minunau de ce vedeau. ”Nu se deschide geamul”, ”Doamne ce pute aici!”, Cât de încet merge trenul”.(pag. 27-28)
Să nu îmi spuneți că nu ați dat peste astfel de oameni în tren, sau peste oamenii aceia care cărau multe papornițe și se așezau fix în fața ușii refuzând să plătească bilet că doar nu stăteau în compartiment. Dacă Eftimie se va gândi vreodată să scrie un SF în care acțiunea se petrece în spitale va ieși un SF tragic-comic, cu toții știm care e situația actuală din spitale.
Mi-aș dori ca ”Arhanghelul Raul” să fie ecranizat, ar ieși un film pe cinste. Mi-am și imaginat câteva secvențe, cu efecte speciale, fum, miros de cârnați sfârâind, brânză cu roșii … În fine, m-a luat foamea, dar da, ar ieși un film beton. Mi-l imaginez pe Raul fiind un tip hot (ca tipul de pe copertă, hahahaha) și D-zeu o femeie în capot și cu un bigudiu în vârful capului (pentru că da, în carte ni se confirmă faptul că D-zeu e femeie).
Cartea poate fi comandată direct de pe blogul lui Ovidiu Eftimie: http://eftimie.net/
Vă asigur că o să fie o investiție bună. Nu, nu primesc nimic în schimb pentru ce am scris. Dacă fiecare ar lăsa un feedback, fie el pozitiv sau negativ, despre o carte/un artist/un serviciu/un local etc. poate am trăi într-o lume mai bună și nu ar mai exista atâția plângăcioși pe Facebook.
