Clickbait enough?
Sau ”A luat 3 pietre și a început să le manevreze, toți au rămas cu gura căscată”.
Lăsând la o parte titlul articolului care e un pamflet, aș vrea să vă adresez o întrebare: Când a fost ultima dată când ați văzut ceva spectaculos, ceva incredibil cum numai la televizor se întâmplă?
Pentru mine a fost ieri. Stăteam liniștită la plajă după ce am terminat de instalat cortul, umbreluța + toate cele, după ce am înotat puțin în mare dar nu mult că m-a mușcat un pește (detalii despre peștele mușcător într-un articol viitor), stăteam și savuram ceva răcoritor. Un nene, pe la vreo 45 ani, puțin mai dolofan decât media bărbaților de pe acolo, se apropie de apă, privește în gol în larg apoi dă o tură pe plajă (impropriu spus plajă, era mai mult o râpă cu nisip și pietre) de unde a adunat câțiva bolovani. I-a dus pe toți în apă, în buza mării și cu unul din ei a început să sape acolo în nisip dar săpa degeaba pentru că valurile aduceau tot nisipul la loc.
Mălin mă cheamă în apă să îmi spună ceva dar eu am refuzat să intru, peștele era încă acolo, am văzut cum alții tresăreau ca electrocutați după care îl căutau prin apă. Conversația noastră a fost ceva de genu:
Mălin: ”Hai puțin până în apă să îți arăt ceva!”
Eu: ”Nu vin că m-a mușcat peștele ăla nenorocit.”
M: ”Ce legumă ești …”
În fine, până la urmă iese el din apă și îmi șoptește:
M: ”Ai văzut, ăla cred că e român, își face heleșteu din pietre să își țină berile la rece”
Eu: ”Nu cred … cred că e bolnav mintal, nu ai văzut cum se uită așa în gol? Om în toată firea se joacă cu bolovanii în apă și încearcă să facă castel cu ei acolo, în buza mării unde se sparg valurile de ei. Sigur e retardat.”
După care tăcere, ne-am văzut de ale noastre. Dar trebuie să recunosc, mi-a captat atenția de la început pentru că nu înțelegeam și nu știam ce intenții are cu bolovanii ăia. Eu am continuat să mai arunc câte un ochi la el. După 10-15 minute văd că așează bolovanii în echilibru. Dar știți cum? 2 bolovani suprapuși, se ating doar în colțuri dar totuși rămân în echilibru dând peste cap orice lege a fizicii. Chiar am rămas cu gura căscată și nu doar eu, lângă noi mai era un turist neamț care și el la fel ca mine l-a analizat de la început. M-am apropiat și am făcut poze, turistul neamț a intrat și el în vorbă cu autorul pietrelor în echilibru și l-a întrebat cum e posibil așa ceva. Autorul i-a răspuns pe o engleză scâlcită: ”balance, it’s an act of meditation”.
Următoarele ore cât am mai stat pe plajă a reușit să echilibreze pietrele în repetate moduri: câte 3 pietre, schimba pietrele între ele, piatra mai mare deasupra și invers etc.
Am rămas uimită, așa ceva doar la televizor am mai văzut și credeam că e trucat, că sunt pietre speciale cu suprafețe care să adere una la alta sau că e vreo iluzie optică. Ieri am văzut cu ochii mei și e cât se poate de real. Am fost acolo, la câțiva cm de pietrele în echilibru, le-am pozat, m-am holbat la ele și tot nu înțeleg cum e posibil ca cineva să le așeze în echilibru când eu nu sunt în stare să pun în echilibru umbrela de plajă. Și știți ce era și mai ciudat? Se spărgeau valurile de pietre și ele nu cădeau. De 2 ori au căzut, o dată de la vânt că deasupra era piatra cea mai mare și o dată, tot de la vânt, a căzut doar piatra de deasupta celelalte 2 rămânând în echilibru.
Ieri a fost o zi bună, omul ăla cu pietrele lui mi-a făcut ziua mai bună. Nu doar că am văzut ceva nemaîntâlnit dar am învățat să nu mai judec după aparențe. Mai jos, poze cu pietrele în echilibru despre care v-am vorbit.
Duamne, nu pot să cred așa ceva. Incredibil.
PS. Am citit doar titlul. 🙁
La poze nu te-ai uitat ca e una in sanii goi in apa intr-o poza…
E una în sânii goi în apă, dar nu se văd sânii că stă în apă :))
Am avut grijă ce pozez.
Păcat că ai citit doar titlul, n-o să-ți vină să crezi ce o să găsești în articol :))
Am citit acum si n-am gasit nimic. Nu inteleg cum se poate face asta :O
wow! imi aduc aminte de ceva incredibil care imi starneste si acum lacrimi de ras. Eram mai multi intr-o excursie si o tanti din grupul respectiv facea poze cu camera foto invers si se tot enerva ca ii intra blitul in ochi :)) Eu si al meu am vrut sa o atentionam dar nu puteam de ras. Pana la urma i-a spus cineva ca nu asa se tine camera foto. Ce crezi? s-a enervat si l-a facut in toate felurile pe tipul respectiv continuand sa faca poze cum stia dansa mai bine.
Adică își făcea selfie?
Selfie la pupila poate :)) Tinea ochiul exact pe zona cu blitul :))
hahahaha așa ceva ….
N-am vazut niciodata asa ceva, e spectaculos!
Ultima data cand am vazut ceva care m-a lasat cu gura cascata, a fost in urma cu vreo 2 ani, atunci cand l-am zarit pe plaja pe un nene care fusese la Romanii au Talent, si facea tablouri pictate pe sticla in doar cateva minute. Peisaje superbe ieseau din mainile lui, chiar am ramas uimita de talentul sau!
Superb și eu mă opresc mereu când văd artiști pe stradă, măcar câteva minute să le admir munca.
Am vazut ceva asemanator la Lacul Sf Ana – http://imgur.com/NrYEShk
Am inteles ca ar fi un artist local care se joaca cu pietrele
Am mai văzut și eu castel de pietre, multe pietre suprapuse pe fața lor plană dar pietrele de care am vorbit stăteau diferit. Se atingeau foarte puțin, pe muchia cea mai îngustă.
Pentru mine munca unui artist e impresionanta in general pentru ca eu nu mi am descoperit niciun astfel de talent. Si raman foarte usor blocata pe strada cand vad oameni talentati…spre nervii celor care sunt cu mine la plimbare sau rezolvat vreo treaba.
Și eu rămân și mă holbez la artiștii de pe stradă, câteodată îmi imaginez că fac eu lucrurile alea și mă gândesc că aș putea să fac și eu sau măcar să încerc. Nu mă apuc niciodată. Îți trebuie pe lângă talent și dedicație, să dedici timp și bani pentru ceea ce îți place să faci.
Spectaculos !N-am vazut niciodata asa ceva!
E un hobby interesant care abuzează la maxim de legile fizicii, trebuie să verifici aderența, să le găsești centrul de greutate, etc.
https://www.youtube.com/watch?v=Z3xsP9GzbkY
Îmi imaginez, l-am analizat și am văzut cu câtă răbdare le căuta centrul de greutate și cu câtă atenție își selecta pietrele și laturile pe care să le suprapună. Pot spune că meditam și eu doar uitându-mă la el