Sunt la dietă, se cheamă “dieta bunului simț”

Citeam la Mihai Vasilescu pe blog cum a slăbit el 10 kg în doar 5 săptămâni și m-a cuprins o ușoară invidie, pentru că și eu sunt la dietă tot cam de 5 săptămâni și am slăbit doar 3 kg. Kilograme pierdute fără exerciții fizice regulate (sau mă rog, dacă căratul pruncului în sling până la grădi și înapoi vreo 3 km, sau împins căruțul pe dealul unde stau se consideră exerciții fizice, atunci am făcut), doar renunțând la unele alimente și implicit feluri de mâncare.

Nu am așteptat o zi de luni sau un început de lună să mă apuc, pur și simplu revedeam niște poze cu mine în timp ce înfulecam un bol de fistic și mi-am zis: ”mamă ce grasă sunt în poza asta”. Pentru că se știe, femeile nu sunt grase, doar în poze și doar hainele le fac grase și albul și galbenul îngrașă ca naiba (yeah, right). După bolul de fistic m-a apucat o sete groaznică, am stins setea cu un pahar de cola rece și atunci un gând m-a fulgerat: ”în loc să fac cumva să scap de alea 3-4 kg rămase după sarcină, eu beau cola”. Și așa am început să renunț treptat la ceea ce am considerat eu că îngrașă, fără să fac foame și să se adune frustrări și fără vizite la nutriționist.

Prima dată am renunțat la băuturi carbogazoase, zahăr, cartofi, orez, paste și deserturi de orice fel. Nu a fost așa greu, cafea oricum nu mai beam deci nu aveam la ce folosi zahăr, sucuri nu am mai cumpărat; cartofii, orezul și pastele le-am înlocuit cu legume, prăjituri și deserturi nu prea mâncam. Apoi am renunțat complet la pâine. No acum a început greul, pentru că odată cu pâinea am reunțat și la ciorbe, tocănițe, mezeluri pentru că astea nu le pot mânca fără pâine. Încerc să țin o dietă low carb care să se transforme într-un stil de viață. Doar că și carbohidrații au rolul lor în organism, de aceea nu țin o dietă lipsită în totalitate de carbohidrați pentru că nu pot renunța la cerealele cu iaurt de la micul dejun sau la banane. În dieta low carb este recomandat să se consume fructe cu moderație, bananele și pepenele nu se regăsesc printre fructele permise dar eu le consum. La fel, pentru că nu sunt în pericol de obezitate și nu mă grăbesc cu pierderea kg, îmi permit și o ”cheat day” pe săptămână în care pot consuma o feliuță de pâine și/sau puțini cartofi și/sau orez la o masă. Bineînțeles, am avut săptămâni și fără ”cheat day”, sau săptămâni în care am consumat în aceeași zi și cartofi și pâine. Important e că a doua zi mi-am revenit și am reluat cu legume, carne și alte frunze.

Este greu? Da, este, pentru că trebuie să gătesc 3-4 feluri diferite: pentru fiu-meu, pentru bărbatu-meu (că doar nu îl voi ține și pe el la dietă) și pentru mine. Nu mai pot da fuga să cumpăr pizza sau lasagna semipreparată când nu am timp de gătit. Este greu că trebuie să consum mai multe proteine că frunzele nu prea țin de foame. Este greu că trebuie să consum fructe cu moderație și nu îmi iese. Dar, încep să mă obișnuiesc. Cel mai greu a fost la început când visam doar cartofi prăjiți. Și acum visez la o pâine împănată la cuptor pentru că mi-am dorit de mult să încerc și am lăsat-o tot timpul pe ”altădată”.

Cum mă simt? Eu mă văd mai slabă, hainele stau altfel pe mine, nu mă mai chinui să trag pantalonii pe mine când sunt proaspăt spălați. Am încăput într-o pereche de pantaloni care am purtat-o în 2014 pe vremea asta. Nu sunt diferențe mari, care să lase pe cineva cu gura căscată, sunt doar 3 kg. Plus că eu am purtat aceleași haine imediat după naștere, acum tot aceleaș haine port, mărimea S, M pentru că 3 kg nu fac așa mare diferența încât să trec la o altă mărime. Nu voi posta poze cu mine before & after pentru că aș putea lejer să par cu încă 3 kg mai slabă doar din postură și vestimentație.

Când eram însărcinată mi-am propus să fac un set de poze cu evoluția burții. Doar că în primele 5-6 luni la mine s-a văzut burta aproape deloc spre deloc. Doar către a 6-a lună se observa puțin, ca și cum eram balonată sau mâncată bine. Nu am mai făcut pozele în condițile astea. Dacă știam că așa evoluează burta mea, îmi faceam pozele pentru primele 6 luni în aceeași zi, îmi puteam crește abdomenul doar din postura din fața oglinzii sau încordând și relaxându-mi mușchii. Acum aștept să se obișnuiască fiu-meu la grădi să scap de el câteva ore pe zi să am timp de pedalat. Să mă și tonific puțin, zic.

Se simte la buget? Nu am făcut un calcul dar faptul că nu mai arunc banii pe mâncare rapidă în oraș compensează oarecum cu banii cheltuiți pe legumele proaspete și pe carne. Se știe că e scump să mănânci sănătos.

Pun poze cu ce mănânc eu low-carb în locul celor before & after cu mine.

 

 

Leave a Reply

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință.Pentru mai multe detalii despre gestionarea preferințelor privind cookie-urile, vedeți Politica de utilizare cookie-uri.