Sunt genul de mamă care:
- răspund cu un an și 3 luni în loc de 15 luni dacă sunt întrebată de vârsta copilului meu.
- îi dau căciulă doar dacă scade temperatura sub 16 grade și e vânt afară, în restul timpului poartă glugă sau deloc.
- folosesc căruciorul copilului exact cu scopul pentru care a fost creat: să car copilul. Nu să car plase de cumpărături, genți, haine, jucării și copilul pe lângă căruț.
- îmi vaccinez copilul conform schemei de vaccinuri de la stat plus ceva suplimentar pentru că 5 cazuri în Spania de un anume tip de meningită dintre care 2 bebeluși mi se pare un risc mare.
- nu îi prepar iaurțel, pateu și brânzică de casă. Consider că cele din comerț sunt preparate cu ustensile sterile în condiții optime așa cum eu nu le-aș putea prepara acasă. A mâncat extra-sănătos și leguminos de la 6 luni până la vârsta de un an, acum îl mai feresc doar de sare și zahar, în rest mănâncă ce mâncăm noi pentru că nici noi nu mâncăm chiar toate porcăriile, când mai scăpăm de câteva ori la Burger King sau KFC copilul nu este cu noi.
- și-a dus copilul la grădiniță/creșă de la vârsta de un an fără regrete. Da, copil încă alăptat și obișnuit numai cu noi doi. Îi place și s-a acomodat foarte repede.
- am dormit cu pruncul meu în pat până când nu a mai vrut el să doarmă cu mine. De fapt, nu m-am stresat niciodată că va vrea să doarmă cu mine până se însoară. Am lăsat lucrurile să decurgă de la sine și acum la un an și 3 luni doarme singur în pătuț, în camera lui.
- și nu în ultimul rând, sunt o mamă care încă mai are nevoie de o mamă 🙁
în poză, pictură abstractă făcută de fiu-meu și colegii lui la grădi.
